Ștefan Moțec: O HOTĂRÂRE ISTORICĂ, de nota 10 (cu minus)

Disclaimer: Analiza juridică a Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale, în 10 puncte, nu are conotații politice, ci este expresia unei analize exclusiv de natură juridică (apropo, la cabinet nu facem politică, dar facem politici prin activitatea noastră juridică, civică și socială).

Pe scurt și punctual, Hotărârea nr.32/06.12.2024 a CCR privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024 este netemeinică, ilegală, abuzivă și neconstituțională, având în vedere următoarele considerente:

1. Judecătorii s-au situat „mai presus de lege”, încălcând art.16 alin.2, precum și art. 1 alin.5 din Constituție, care prevede că: „În România, respectarea Constituției, a supremație sale și a legilor este obligatorie”.
2. Starea de fapt este impregnată de sintagme vagi, generale și nedovedite, precum: „corectitudine” (în detrimentul legalității); „egalitate de șanse” (?); „tratament preferențial”; „distorsionarea caracterului corect al votului”.
3. Judecătorii au hotărât pe baza unor „SUSPICIUNI”, nu pe bază de FAPTE probate. Cităm din punctul 21 al Hotărârii: „… precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză”.
4. Hotărârea nu cuprinde temeiul de drept specific pentru situația de fapt reținută, astfel cum trebuie să fie toate hotărârile jurisdicționale (cu excepția prevederii constituționale generale, care este preluată în partea introductivă a Legii nr.307/2004, fără NICIUN alt articol de lege).
5. Lipsește actul de investire (contestația sau sesizarea unui titular, potrivit legii), fiind un fel de „auto-sesizare”, neprevăzută de lege.
6. Ședința de judecată s-a desfășurat în lipsa procurorului, deși legea prevede obligativitatea participării acestuia.
7. CCR a încălcat autoritatea de lucru judecat a propriei hotărâri pronunțată la data de 2 decembrie 2024 (Hotărârea nr.31/2.12.2024 prin care a confirmat și validat rezultatele alegerilor dini primul tur de scrutin).
8. Judecătorii CCR și-au extins atribuțiile în mod nelegal, suprapunându-se cu atribuțiile exclusive stabilite de lege pentru alte instituții: (i) Birourile electorale (de circumscripție, județene și BEC) – pentru eventuale nereguli de campanie electorală și (ii) Autoritatea Electorală Permanentă – pentru eventuale nereguli în ceea ce privește finanțarea campaniei.
9. Utra petita: judecătorii CCR s-au pronunțat mai mult decât era cazul (punctul 22 din Hotărâre), pronunțându-se asupra prelungirii mandatului Președintelui României, făcând trimitere doar la alin. 2 al art. 83 din Constituție, ignorând alin. 1 și 3 (unde se prevede durata maximă a mandatului; situațiile în care se poate prelungi; prelungirea poate avea doar prin lege organică, adoptată de Parlament, în caz de război sau de catastrofă. Punct!).
10. Bonus: Amploarea motivării. Deși este o hotărâre istorică, redactarea s-a „întins” în mod artificial, ca să se atingă măcar 9,5 pagini, sens în care s-au folosit caractere mari și spațierea este la 1,5 rânduri (când, de fapt, toate hotărârile CCR sunt scrise cu litere mici, rânduri la un rând, tocmai pentru că hotărârile CCR sunt, de regulă, foarte elaborate).

Punctele de mai sus pot fi susținute și dezvoltate juridic pe 100 de pagini (fără nicio aluzie politică, deși este evident că în spatele unei astfel de hotărâri nu poate fi altceva decât ingerință politică – pentru că de neprofesionalism nu poate fi vorba la onorabilii judecători de la CCR).

Deși este o hotărâre definitivă și obligatorie, este regretabil că o astfel de hotărâre va fi în analele judiciare din România pentru studenții la Drept constituțional la categoria: AȘA NU.

Extrase dintr-un interviu dat de domnul Augustin Zegrean, fost judecător și președinte la CCR (TVR INFO, dimineața zilei de vineri, 6 decembrie 2024, înaintea ședinței CCR):

a. „când este vorba despre legi, nu mai este loc pentru opinii”.
b. „pe suspiciuni nu se poate judeca”, „trebuie să ai probe clare, certe, indubitabile”.
c. „am auzit că ei vor să facă ședință azi, nu știu, sper că nu este adevărată”.
d. „acum când turul 1 a fost validat, ce mai pot să facă?”.
e. „păi cum să-l anuleze (primul tur, n.n.) dacă l-au validat deja?”.
f. REPORTER: „în acele sesizări există niște informații…” ZEGREAN: „care trebuie dovedite”.

În loc de concluzii

Desigur, se invocă apărarea democrației; dar s-o apărăm prin mijloace nedemocratice? Și asta chiar de către Curtea Constituțională a României?

A consemnat pentru dumneavoastră av. Ștefan Moțec.