Lăsând între „paranteze” comentariile nepotrivite ale corespondentului site-lui românesc de știri http://HotNews.ro, publicăm principalele fragmente din prima parte a interviului Ambasadorului Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev, către această publicație online.

INTERVIU EXCLUSIV

Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, întrebat dacă Putin poate fi numit patriot şi dacă au intervenit în alegerile din România. „Am fi curioşi să ştim cum am procedat. Povestiţi-ne!”

În primul interviu pentru publicul românesc la 8 luni de la instalarea sa la post în România, acordat cititorilor HotNews, ambasadorul Federației Ruse, Vladimir Lipaev, 66 de ani, diplomat de carieră, afirmă că „Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional”.

„Din punctul meu de vedere, nu există dovezi ale implicării Rusiei în alegerile României, dar există ale SUA”

– Care a fost influenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România?

– La asta se poate da un răspuns foarte concret: Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional. Dacă vreţi să dezvoltăm această tematică, sunt dispus să stăm de vorbă despre acest subiect.

Dar, în principiu, Rusia nu se implică niciodată în procesele electorale pe teritoriul altor state şi nu încearcă să influenţeze alegerea unui popor sau a altuia.

O urmă rusească nu există aici şi, sincer vorbind, am fost miraţi de ce în spaţiul media de aici s-a jucat atât de puternic cartea rusească. Dacă aveţi orice bază pentru a face astfel de supoziţii cu privire la influenţa Rusiei asupra proceselor electorale din România, vă rog, sunt dispus să le ascult şi să răspund.

Dar, din punctul meu de vedere, nu există dovezi ale implicării Rusiei în alegerile României. Vedem doar discuţii care sunt menite mai degrabă pentru consum intern. Ele sunt elemente ale unei lupte interne din România, iar asta n-are nicio legătură cu Rusia.

„Ce a avut în vedere preşedintele Iohannis când a afirmat asta?”

– Nu este supoziţia noastră. Preşedintele României a afirmat că Rusia este statul care a fost implicat în alegerile prezidenţiale din România. „Aici a fost Rusia”, a declarat preşedintele României.

– A adus vreun argument pentru a susţine această teorie a implicării Rusiei? Pentru că poţi să spui orice. Dar haideţi să discutăm pe fapte concrete. Ce a avut în vedere preşedintele Iohannis când a afirmat asta? Din câte ştiu, el a afirmat că nu are fapte concrete care să susţină această teză. Poate că mă înşel.

– Nu a afirmat că nu există fapte concrete care să susţină această teză. Dimpotrivă, a susţinut că există dovezi în acest sens.

– Bun, atunci haideţi să discutăm despre astfel de dovezi. Daţi-mi măcar un exemplu de astfel de dovadă.

Ambasadorul spune că a citit rapoartele prezentate de CSAT: „Acolo nu există nimic, în afară de teorii generale”.

– Preşedintele României se bazează pe dovezile care se regăsesc în rapoartele serviciilor. Le-aţi citit?

– Am citit aceste rapoarte, dar nu am descoperit dovezi. Acolo nu există nimic, în afară de teorii generale. Iar, atunci când vii cu asemenea acuzaţii, trebuie să vii cu dovezi.

Dovezile, de exemplu, demonstrează, fără putere de tăgadă, că influenţa în alegerile din România a existat, însă a venit din direcţia unui cu totul alt stat. Şi probabil că aceste întrebări ar trebui să le puneţi unui alt ambasador, nu mie.

Pentru că dovezile implicării Statelor Unite ale Americii în alegerile din România sunt de netăgăduit. Ele sunt cunoscute tuturor! Ştiţi ce s-a întâmplat în ajunul celui de-al doilea tur! Ştiţi ce decizie a luat Curtea Constituţională pe 4 decembrie (privind validarea primului tur al alegerilor prezidenţiale – n.red.).

Ştiţi că pe 5 decembrie a apărut declaraţia Departamentului de Stat din SUA, cu ameninţări directe la adresa României, în cazul în care alegerile vor merge pe un alt scenariu decât cel care este acceptabil pentru SUA.

Şi, a doua zi, CCR a luat decizia opusă celei pe care a luat-o cu două zile înainte şi a anulat alegerile. Dacă consideraţi că asta nu este ingerinţă, atunci probabil evaluăm în mod diferit faptele concrete. Puteţi dumneavoastră să aduceţi o singură astfel de dovadă privind implicarea Rusiei în alegerile din România?

„Dacă domnul Blinken considera că Rusia s-a implicat în alegerile din România, el ar fi spus măcar cum a făcut-o. Pentru că noi nu ştim cum ne-am implicat!”

– Vorbiţi despre „ameninţarea Departamentului de Stat”, la ce vă referiţi?

– Poate că nu aţi citit declaraţia Departamentului de Stat. Dar acolo erau ameninţări directe cu privire la colaborarea economică cu România şi cu privire la încetarea activităţii companiilor americane în România dacă alegerile nu se vor desfăşura aşa cum fusese planificat.

Uitaţi-vă la aceste declaraţii şi veţi găsi acolo întreaga informaţie! Totul este foarte clar prezentat. Să vezi asta drept altceva decât o ameninţare, un şantaj, este imposibil!

– Şeful diplomaţiei SUA a spus că Rusia este statul care s-a implicat în alegerile din România.

– El nu a susţinut afirmaţiile sale cu nicio dovadă. Deocamdată, sunt doar declaraţii, vorbe-n vânt. Şi mi se pare ciudat că discutăm nişte versiuni mitice, vorbim despre nişte concepte general-abstracte, fără să trecem la ceva concret.

Totuşi, dacă domnul Blinken considera că Rusia s-a implicat în alegerile din România, el ar fi spus măcar cum a făcut-o. Pentru că noi nu ştim cum ne-am implicat! Pur şi simplu, am fi curioşi să ştim cum s-a întâmplat asta, cum am procedat. Povestiţi-ne!

„De ce ar trebui să cred într-un raport scris de serviciile româneşti?”

– „Vorbe-n vânt” sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, şi declaraţiile diplomaţiei germane, ale premierului belgian, ale preşedintelui Emmanuel Macron, cele venite din partea Comisiei Europene?

– Eu v-am răspuns deja că nu a existat niciun fel de implicare. În afară de declaraţii, mai există şi altceva? Poţi să declari orice. Şi propaganda occidentală afirmă adesea lucruri complet absurde care n-au nicio legătură cu realitatea.

Noi suntem obişnuiţi cu asta, ne-am obişnuit cu faptul că politicienii occidentali şi mass-media occidentală manipulează în mod activ opinia publică, impun propriile narative, blochează puncte de vedere alternative.

– Ne-am referit la rapoartele serviciilor secrete din România. Aveţi încredere în ele?

– Dumneavoastră trebuie să aveţi încredere în serviciile româneşti. Noi nu trebuie să avem încredere şi nu trebuie să credem în declaraţiile politicienilor unor state care nu sunt prietenoase.

Noi nu suntem obligaţi, mai ales că ştim că majoritatea lucrurilor pe care le spun despre Rusia, probabil 90%, nu corespund realităţii.

Spuneţi-mi de ce ar trebui să cred într-un raport scris de serviciile româneşti? Ei puteau să scrie acolo absolut orice-şi doresc! Dar cum se corelează lucrurile pe care le-au scris cu faptele concrete, asta ar trebui să-mi spuneţi!

„Alegeţi pe cine vreţi! Şi nu aduceţi Rusia în discuţia asta!”

– Atunci, vă rugăm să ne spuneţi dumneavoastră cum aţi înţeles ce s-a întâmplat în România anul trecut. Cum arată informarea pe care aţi trimis-o la centrală? Ce aţi comunicat dumneavoastră la Moscova despre alegerile de anul trecut?

– Mare secret legat de ce s-a întâmplat în alegeri nu există. Eu cred că situaţia este uşor de înţeles pentru toată lumea, inclusiv pentru cetăţenii români. Este o luptă internă politică.

Diferite facţiuni încearcă să-şi promoveze candidatul la funcţia de preşedinte. Evident că acele partide politice care sunt la putere n-ar dori să piardă această putere şi vor lupta în toate felurile cu candidaţii care pun în pericol poziţiile lor. Asta e ceva normal.

Anormal, din punctul nostru de vedere, este faptul că, în acelaşi timp, se foloseşte această carte anti-rusească. Lucrurile despre care vorbiţi sunt, pur şi simplu, elemente ale unei lupte electorale în România. E lupta pentru putere în România.

Evident că urmărim această luptă, evident că pentru noi este important cine va fi preşedinte în România, pentru că trebuie să avem relaţii. Dar întrebarea despre cine va fi ales e o chestiune internă. Alegeţi pe cine vreţi! Şi nu aduceţi Rusia în discuţia asta, în calitate de instrument al luptelor electorale între forţele politice din România.

„România întotdeauna a adoptat aceeaşi poziţie cu birocraţia de la Bruxelles. Nu ne aşteptăm la schimbări esenţiale”

– Susţineţi că Rusia n-are nicio implicare, că instituţiile statului român, diplomația americană şi germană, Comisia Europeană se folosesc de propagandă împotriva Rusiei. Dar, din punctul dumneavoastră de vedere, Călin Georgescu ar putea fi un preşedinte agreat de Moscova, unul care ar face din România o ţară mai puţin „neprietenă”, aşa cum o descrieţi în prezent?

– N-o să zic că ne e indiferent cine e preşedintele României, deşi cred că ăsta ar fi un termen corect. Dar noi înţelegem foarte bine că, indiferent dacă preşedintele României va fi Georgescu sau Antonescu sau Ciolacu sau doamna Lasconi, politica externă a României nu se va schimba.

S-ar schimba peisajul politicii interne din România, s-ar schimba relaţiile dintre partidele politice de aici. În ce fel ar afecta asta relaţia noastră bilaterală rămâne de văzut. România oricum ar rămâne membru al NATO şi UE. România întotdeauna a adoptat aceeaşi poziţie cu birocraţia de la Bruxelles. Nu ne aşteptăm la schimbări esenţiale în cazul victoriei unuia sau a altui candidat.

Sigur, suntem interesaţi de dezvoltarea relaţiilor bilaterale, dar înţelegem foarte bine că asta va fi determinat nu de identitatea viitorului preşedinte al României, ci de politica pe care o va dicta sau determina Bruxelles-ul şi Washington-ul. Iar România va urma această linie indiferent cine va fi preşedinte.

– Când spuneţi „politica dictată de la Bruxelles sau Washington”, presupuneţi vreun soi de coerciţie? Nu credeţi că România este autonomă şi suverană atunci când ia decizii în politica externă?

– Deocamdată, noi vedem că politica României corespunde agendei care se defineşte la Bruxelles şi la Washington. Dacă asta implică şi independenţa despre care vorbiţi nu ştiu ce să spun.
Din punctul nostru de vedere, nu e nicio diferenţă între politica României şi politica UE, în ansamblu. Dacă asta este alegerea României, o alegere intependentă, autonomă, foarte bine. Acceptăm.

„După primul tur al alegerilor, ne-am uitat mai atent la domnul Georgescu”

– Dumneavoastră consideraţi că domnul Georgescu este un filo-rus?

– Eu nu înţeleg de ce în jurul domnului Georgescu s-a creat această aureolă cum că ar fi un candidat pro-rus, că iubeşte Rusia. Ştiţi, poate o iubeşte. Nu ştiu. Poate şi dumneavoastră iubiţi Rusia. Poate vă referiţi la dorinţa sau la intenţia domnului Georgescu de a duce o altă politică acceptabilă şi bine văzută de Rusia.

După primul tur al alegerilor, ne-am uitat mai atent la domnul Georgescu, la promisiunile electorale şi la programul său. Şi n-am descoperit acolo prea multe aspecte care să coincidă cu punctul nostru de vedere.

Mai mult decât atât, unele dintre tezele sale sunt complet divergente cu felul în care vedem noi lumea şi istoria. Atunci când se afirmă că domnul Georgescu transmite agenda Rusiei, asta trezeşte o mare nedumerire pentru noi. Lucrurile nu stau deloc aşa.

Despre declarațiile lui Călin Georgescu care coincid cu cele ale Rusiei: „Fiecare candidat face declaraţii pe care le aşteaptă de la el alegătorii lui”.

– Călin Georgescu spune că Ucraina este un stat inventat, că scutul antirachetă de la Deveselu este o ruşine a diplomaţiei, că Vladimir Putin este un om care-şi iubeşte ţara, un patriot. Auzim aceste lucruri şi din direcţia dumneavoastră…

– Faptul că Vladimir Putin este un patriot puteţi să auziţi din partea noastră. În ceea ce priveşte celelalte afirmaţii, în România se aşteaptă o tentativă de a organiza alegeri prezidenţiale.

Fiecare candidat face declaraţii pe care le aşteaptă de la el alegătorii lui. Eu bănuiesc că ceea ce spune domnul Georgescu are un anumit ecou în electoratul din România. Iar asta trezeşte anumite simpatii în rândul votanţilor lui, care consideră ceea ce spune e interesant, corect. E dreptul lui să folosească în lupta electorală aceste aspecte pentru a câştiga simpatia alegătorilor.